Prima ediție a Cluj People & Culture Society a adunat peste 135 de oameni din industria HR, manageri și antreprenori, într-un eveniment efervescent, plin de interacțiune valoroasă.
5 speakeri, 3 ore de conținut valoros și nenumărate oportunități de networking & experience sharing.
De ce a fost nevoie de crearea unei comunități din sfera people & culture?
Pe scurt: pentru a merge la serviciu, nu la scârbiciu! Dacă ai simțit cel puțin o dată în viață un nod în stomac în timp ce te îndreptai spre „familia de la job”, înseamnă că e nevoie să îți faci curaj pentru o schimbare în viața ta profesională. Nu promitem că nu o să doară, dar pentru a construi o cultură organizațională sănătoasă, e nevoie de multă muncă, începând cu șefuții, și până la boșii ăia mari.

Am creat Cluj People & Culture Society pentru a oferi un cadru în care oamenii se simt în siguranță pentru a-și discuta problemele din organizații și mai ales, pentru a încerca să găsească soluții realiste. Adunăm laolaltă profesioniști din departamentele People & Culture, Human Resources și Recruitment Marketing, manageri și lideri de business care își doresc să fie schimbarea, nu se mulțumesc doar s-o aștepte.

Cum pot avea organizațiile o perspectivă cuprinzătoare asupra performanței și satisfacției angajaților?
Primul speaker din cadrul acestei ediții, Eva Marina, cofondatoarea 20Robots, se declară îndrăgostită de tehnologie și reușește să transforme provocările în oportunități, punând noile tehnologii în slujba oamenilor. Așa a dat viață unei idei remarcabile: Mapers, platformă ce oferă o metodă comprehensivă de colectare a informațiilor din diverse perspective, fiind concepută pentru susținerea unui proces continuu de management al performanței. Cu ajutorul Mapers am realizat și campania Notele lui Klaus, despre care poți afla mai multe aici.


92% din angajați consideră că beneficiile au un impact direct asupra satisfacției la job.
Maximilian Ilea este absolvent al Facultății de Stomatologie din Târgu Mureș și fondatorul Smilemobilului – prima clinică dentară mobilă din România, digitalizată și dotată cu cele mai performante echipamente ale momentului, ne-a vorbit despre criza silențioasă de sănătate publică orală din România.

8 din 10 români au cel puțin o problemă dentară în prezent, iar Organizația Mondială a Sănătății ne spune că anual se pierd peste un miliard de euro la nivel național din cauza lipsei de productivitate asociate cu absențele de la job pentru tratarea urgențelor dentare, acestea fiind și motivul principal pentru care oamenii din România merg la stomatolog. Anual, aproximativ patru zile de lucru se pierd din cauza urgențelor stomatologice.

Smilemobilul este prima companie de medicină dentară mobilă. Abordarea on-site a acestei probleme la nivel național poate recupera 10.000 de ore de muncă la fiecare 5.000 de angajați, limitează absenteismul și crește productivitatea. Pachetul de prevenție medicală oferit de Maximilian este 100% deductibil în limita a celor 400 de euro pentru beneficii de sănătate.

Tuturor ne pasă de cultura organizațională, însă cum poate fi ea măsurată?
Ana Maria Schlecht este Growth Lead | People & Culture la Mirro, o platformă HR de ultimă generație care combină tehnologia avansată cu un design intuitiv, răspunzând nevoilor diverse ale joburilor moderne.

Platforma Mirro, dezvoltată de echipa Zitec, s-a născut din inițiativa Simonei Lăpușan, oferind oamenilor o evaluare clară și transparentă a performanței, cu accent pe cultură. Mirro nu este așadar doar un instrument pentru cultura organizațională, ci și un instrument complet pentru gestionarea performanței, acoperind aspecte precum administrarea muncii, performanța, siguranța, comunitatea și recunoștința.
Cum să construim culturi organizaționale care promovează siguranța psihologică?

Liana Precup, HR Manager la Evozon, a ajuns să lucreze în domeniul Resurselor Umane acum aproximativ 15 ani, o evoluție aparent accidentală în cariera sa. Înainte de a se dedica resurselor umane, interesul ei s-a concentrat pe subiecte precum fizica, matematica, logica, filosofia și gestionarea resurselor în organizații non-guvernamentale, ori, mai exact, absența acestora.

În cadrul prezentării, Liana a ilustrat importanța unei culturi organizaționale ce promovează siguranța psihologică. Dar ce reprezintă siguranța pshihologică? Întrebând în sală, am aflat răspunsuri diverse: „încredere”, „apartenență”, „stare de liniște”, „mediu stabil”, „comunicare”, „transparență”, „să-i poți spune șefului cand e prost”.
”Când nu e foarte clar unde trebuie sa ajungi, poți foarte ușor să greșești.”
Pe parcursul prezentării, Liana a abordat subiecte precum dificultatea deschiderii unui dialog despre lucruri sensibile și modul în care putem greși în comunicare. Am dezbătut tema siguranței psihologice, care se construiește prin încredere și transparență în cadrul organizațiilor.

Prezentarea a inclus și exemple practice, cum ar fi gestionarea recrutărilor și onboarding-ului, punând accent pe nevoia de a comunica sincer și deschis pentru a dezvolta relații profesionale sănătoase.
„În munca cu oamenii ești undeva între știință și artă.”
Liana a evidențiat necesitatea oamenilor de a lucra într-un mediu de lucru sănătos, în care se oferă sprijin activ, iar întrebările aparent stupide nu sunt penalizate, ci se pune accent pe repararea greșelilor și definirea transparentă a „gafelor”. Feedbackul explicit și modul de oferire al acestuia joacă un rol major în procesul de integrare, fiind o practică menită să creeze siguranță pshihologică.

În privința relației dintre performanță și măriri salariale, Liana a adus în discuție curajul de a aborda cu onestitate perioadele dificile. Pentru a oferi șanse de creștere echipei, este necesar dialogul prin care se anunță schimbarea proiectelor, a rolurilor din cadrul acesteia, dar și managementul conflictelor pentru a menține o atmosferă sănătoasă.
„E numai o iluzie că nu avem probleme dacă nu discutăm despre ele cu oamenii.”

Arhitectura culturii organizaționale și impactul tensiunii culturale asupra execuției strategiei de business.

Adrian Florea, Founding Partner la Trend Consult Group, a susținut o prezentare captivantă axată pe arhitectura culturii organizaționale. Cu o misiune personală de a sprijini echipele de management în construirea unor culturi constructive și sănătoase, Adi a evidențiat importanța comportamentelor și a frecvenței acestora în influențarea performanței și stării de bine a angajaților.
”Cultura organizațională: o sumă de obiceiuri și comportamente, trecute într-un Excel: comportamentul și frecvența de apariție.”
Într-o prezentare pe cât se poate de interactivă, Adi a încurajat participanții să exploreze impactul comportamentelor asupra culturii organizaționale, evidențiind diferența între cultură și climat – un subiect asupra căruia planează adeseori o doză mare de incertitudine.

Am aflat că este important să înțelegem și să gestionăm corect comportamentele care contribuie sau sabotează rezultatele dorite, pentru a atinge o cultură sănătoasă, pe care nu o măsurăm niciodată pe axă verticală – de la mare la mic, ci doar pe axa orizontală.
„Climatul e plăcut sau neplăcut, în timp ce cultura e sănătoasă sau nesănătoasă.”

„De dragul climatului, compromitem cultura.”
Adi a adus în prim plan ideea că adesea ignorăm sănătatea culturală în favoarea preocupărilor legate de climatul organizațional. Climatul ”se rezolvă” rapid cu niște bugete, contribuind la starea de bine imediată a angajaților, pe când cultura necesită efort îndelungat din partea întregii organizații, începând cu liderul acesteia.
„Niciodată rezultatele nu vin din ce ai de făcut, ele vin întotdeauna doar din ceea ce faci.”
Am fost puși față în față cu modelul Stell*r, adică am primit o „hartă” cu șase surse de tensiune culturală care pot afecta executarea unei strategii. Am rămas cu multe concluzii pragmatice extrem de utile, însă încă ne mai rezonează în memorie importanța alinierii rezultatelor dorite cu valorile reale ale organizației.
Prezentarea susținută de Adi sugerează că această aliniere nu este posibilă fără lideri dornici de aceste transformări, care să servească drept modele de schimbare.

„Cultura organizațională nu e responsabilitatea HR-ului, ci a leadershipului.”

Tensiunea culturală apare atunci când există o discrepanță semnificativă între valorile, practicile sau comportamentele individuale și cele de grup dintr-o organizație. Această discrepanță poate genera conflict, confuzie și disfuncționalități în cadrul organizației. Se formează tensiune culturală și atunci când există diferențe majore între valorile și așteptările liderilor și cele ale angajaților, între diferite echipe sau departamente din cadrul organizației sau între cultura organizațională și valorile individuale ale angajaților. Altfel spus, între „ce ne-a învățat bunica că se face și ce nu se face, când eram mici vs. cum se fac lucrurile azi la jobul nostru.”

În cadrul prezentării, Adi a explicat că identificarea și gestionarea tensiunilor culturale sunt esențiale pentru transformarea culturală într-o organizație. Tensiunea culturală semnalează existența problemelor în cultura organizațională, fiind un punct de plecare pentru a putea interveni în alinierea valorilor individuale cu cele organizaționale.
„Ne pleacă oamenii și nimeni nu îi ține oglinda șefului.”

Revenind la curajul de a fi parte din schimbare, Adi încurajează audiența să semnaleze atunci când identifică comportamente toxice în cadrul organizației.
Pulsul post event
De mult nu am mai văzut adulți care să-și ia notițe în agende, care fotografiază conținutul din prezentări și care ridică mâna pentru a pune întrebări. Am văzut curaj în expunerea problemelor reale din organizații, dar și ingeniozitate în oferirea unor modele de bune practici.

Încheiem ediția cu un îndemn spre dialog onest, deschis și transparent, aflat în opoziție cu anecdota serii oferită de Adi:
„Toată lumea știe superputerea sprâncenei. Ai venit și tu o dată cu o idee și a ridicat șefu sprânceana: – „Ce, mă?”
Ce înveți atunci? Înveți să taci!”
***
Ne propunem ca în tot ceea ce facem să creăm un impact pozitiv dincolo de eforturile noastre profesionale, așadar acest eveniment susține inițiativa lui Victor Miron, proiectul Booktruck – biblioteca pe roți care duce educația și dragostea de carte direct la copiii din zone rurale greu accesibile, pentru a-i ajuta să descopere magia și înțelepciunea din spatele cuvintelor.

Dacă îți dorești și tu să aduci o schimbare, află aici cum te poți implica.
***
Pentru a vă putea oferi acest eveniment așa cum am făcut-o, în sprijinul nostru au venit cu bucurie: Blankfactor, Cluj Business Campus, Devnest, RebelDot, Hosterion, Cloudflight, Iron Mountain, Tata Vlad, Allu, Fornetti, Produse Moldovenești, Sorin Dandu, Bianca Maghear și QBD advertising.
Evenimentul este organizat de SPOR – Școala pentru Oameni Responsabili și a fost prezentat de Doru Șupeală și Ioana-Cristina Szabo.
Ne revedem pe 16 ianuarie, la o nouă ediție – blochează-ți data în calendar, dăm drumul înscrierilor în curând.