Prima ediție a Cluj Business & Technology Club a adunat peste 110 oameni din domeniul tehnologiei, manageri și antreprenori, într-un eveniment care a oferit o privire autentică asupra industriei IT românești, generând discuții fierbinți, dar relevante pentru comunitatea clujeană.
6 speakeri, peste două ore de conținut valoros și numeroase oportunități de networking & experience sharing.
De ce a fost nevoie de crearea unei comunități din sfera biz & tech?
Pe scurt: pentru a crea un cadru de învățare informală, în care specialiștii din domeniu au ocazia să împărtășească cu oamenii pasionați de tehnologie și antreprenoriat atât informații punctuale și pragmatice, cât și provocări peste care au trecut sau nu cu brio, dar care au devenit în timp experiențe valoroase.
Am creat Cluj Business & Technology Club pentru a-i invita la discuții oneste pe toți cei care își asumă progresul, adaptându-se constant schimbărilor din piață, însă menținându-și valorile pe poziție. Ne dorim să oferim exemple în leadership – oameni agili care își formează avantaje competitive, formând echipe puternice, capabile să inoveze.
Întrebarea roșie: Industria IT din Cluj – cum stăm și încotro mergem?
În cadrul evenimentului, participanții au avut parte de o dezbatere captivantă cu privire la starea actuală a pieței în industria IT. Panelul a fost moderat de Doru Șupeală și a inclus contribuții valoroase din partea speakerilor: Cătălin Coruțiu – CEO DevNest, Andrei Mocan – Managing Director Blankfactor și Tudor Ciuleanu – CEO RebelDot.
Invitații au abordat problemele și subiectele tabu cu care se confruntă organizațiile și industria IT în ansamblu, dar și specific, în peisajul clujean. De la modificările în ceea ce privește nevoile pieței, până la dificultățile în găsirea proiectelor, dar și nivelul actual al oamenilor din industrie, speakerii au oferit o privire detaliată asupra domeniului și a companiilor pe care le gestionează.
Pe o scară de la 1 la 10, cât de dificilă este situația actuală?
Andrei Mocan, Managing Director Blankfactor, a împărtășit o perspectivă optimistă, acordând situației un nivel de 7-8. Crede că, atât oamenii cât și organizațiile, vor ieși mai puternice din această perioadă dificilă.
„E o situație din care vom vedea cum vom ieși și sigur vom ieși mai puternici ca oameni și sper că și ca organizații.”
Cătălin Coruțiu a fost mai rezervat în evaluarea situației, menționând că lucrurile merg mai rău decât se aștepta. A subliniat și el deficitul de proiecte și surplusul de talente pe piață, care contribuie la un mediu dificil. În plus, a menționat măsurile fiscale care au adăugat presiune asupra industriei.
„Lucrurile sunt gri. Există un deficit de proiecte și prea mulți oameni în piață. Colac peste pupăză, avem și noile măsuri fiscale.”
Tudor Ciuleanu a abordat subiectul dintr-o perspectivă pozitivă, recunoscând totuși dificultățile majore din ultimii ani. A subliniat faptul că, în ciuda provocărilor, compania sa a înregistrat o creștere susținută, și că există optimism și speranță că industria va depăși această perioadă dificilă.
”Nu-i rău, dar e foarte dificil.”
Cu ce probleme se confruntă industria IT?
Cătălin Coruțiu a subliniat o schimbare semnificativă în nevoile pieței, trecând de la o mare cerere de specialiști în IT la o dificultate crescută în găsirea proiectelor. A anticipat o triere mai riguroasă a profesioniștilor din industrie și a adăugat că așteptările nerealiste din trecut au făcut piața românească de IT mai puțin competitivă, în special în contextul măsurilor fiscale recente.
„Din punctul meu de vedere se va face o triere mult mai evidentă a celor care sunt acum în industrie și a celor care vor rămâne.”
Andrei Mocan a adus în discuție impactul perioadelor de creștere fulminantă, remarcând că multe organizații au făcut greșeli în managementul performanței, adăugând fluff și evitând problemele de proces sau viziune. Deciziile luate în trecut de companiile din tehnologie afectează azi eficiența proiectelor și relațiile cu clienții.
„Întotdeauna în perioadele de criză plătim pentru prostiile făcute în perioadele de boom market. Ne trebuiau 200 de oameni, am adus 200 de oameni doar pentru că aveau două mâini și două picioare.”
Tudor de la RebelDot a oferit o altă perspectivă asupra creșterii companiei. În acest an, a avut inițial speranțe pentru o creștere a cifrei de afaceri de 80%, dar realitatea a fost mai puțin optimistă. Într-un an dificil, cu scăderi de 25% în cifra de afaceri în martie și august, au reușit totuși să înregistreze o creștere de aproximativ 35-40%.
„Deja sunt cinci ani de când există firma: în primul nu am avut bani, în al doilea am început să avem, al treilea și al patrulea an – Covid, în anul cinci – război, recesiune, ce mai poate să fie? O să închidem anul decent, sperând că la anul să fie mai bine.”
Ce impact are inteligența artificială asupra industriei IT?
Doru Șupeală a îndreptat discuția către impactul inteligenței artificiale asupra industriei IT, întrebând dacă aceasta a pus presiune pe companii să reducă costurile, să automatizeze mai mult și să opereze cu echipe mai mici. Participanții au oferit perspective diferite:
Tudor a recunoscut că AI-ul a adus schimbări semnificative, mai ales odată cu capacitatea acestuia de a genera cod. Cu toate acestea, a evidențiat incertitudinea cu privire la modul în care se va dezvolta această tehnologie și cum va afecta în mod direct industria IT.
„Până anul trecut, aș fi zis că AI-ul va face mult mai repede calcule matematice complexe și probleme matematice decât să vorbească foarte bine.”
Cătălin Coruțiu și-a exprimat optimismul cu privire la interesul crescut al clienților pentru AI, dar a menționat că nu există încă claritate cu privire la modul în care aceștia intenționează să utilizeze această tehnologie.
„În ultimii 4-5 ani am fost în foarte multe pitch-uri de AI, împreună cu parteneri din Big Freedom, firmele mari de consultanță, cu BCG-ul, cu McKinsey, cu Bain-ul, Accenture și alții, și am văzut foarte mult AI codat în PowerPoint.”
Andrei Mocan a adăugat că AI-ul a fost mai degrabă o ușă de acces și un punct de discuție, iar practica arată că, deși există un aport de productivitate semnificativ, încă nu poate înlocui complet contribuția umană. Impactul real al AI depinde în mare măsură de modul în care este utilizată și de nivelul de experiență al persoanelor care o implementează.
„Soția mea face itinerariile noastre de concedii cu AI și suntem fericiți – mâncăm bine, vizităm tot ce trebuie și nu mai trebuie să depunem efort pentru asta. Sunt unele zone în care AI-ul își face treaba bine.”
Ce nivel de pregătire au IT-iștii din Cluj?
Un moment notabil în cadrul discuției, a fost intervenția lui Doru Șupeală, care a abordat o temă sensibilă – nivelul de pregătire al profesioniștilor din industrie, cu accent pe Cluj.
„În ceea ce înseamnă calitatea umană, tot ce înseamnă talent, există mulți oameni care nu au ce căuta în IT, care parazitează zona și nu trăiesc într-o simbioză.”
Andrei Mocan recunoaște că și el a făcut greșeli, inclusiv aducerea unor oameni nepotriviți în organizație, post-pandemie. Menționează existența unei cantități semnificative de ”fluff” în industrie, cu mulți oameni nepregătiți în domeniul IT. Cu toate acestea, există mulți profesioniști pregătiți în România, în special în Cluj, unde experiența vastă în outsourcing și proiecte diverse au generat un nivel ridicat de cunoștințe, atât tehnice, cât și de business.
„Eu nu fac outsourcing: am doi java developeri, îi dau ieftin, nu vrei?”
Cătălin este îngrijorat cu privire la scăderea nivelului profesional al specialiștilor în domeniul IT în ultimii ani. Folosind un exemplu recent, evidențiază situația în care un „senior developer” refuză să participe la ședințe, justificându-se că este prea experimentat pentru astfel de activități.
„Am văzut oameni care după doi ani de experiență se văd senior developeri.”
Tot Cătălin atrage atenția asupra unei schimbări de mentalitate în industrie, cu un exces de „pampering” și o tendință de a răsplăti oamenii pentru a-i reține, ceea ce poate afecta productivitatea și etica muncii.
„Nivelul de miserupism si misecuvinism din Cluj e mare. <<Eu sunt IT-ist, am experiență, mi se cuvine tot!>>”
Tudor menționează că, în cadrul RebelDot, au renunțat la denumirile clasice de junior, mid și senior, preferând o abordare mai clară, iar acest aspect a contribuit la eficiența procesului de recrutare.
„Cred că există skill mult, dar lipsește partea de business pe lângă skill-urile tehnice.”
În ciuda abundenței de skill-uri tehnice, lipsește adesea „lipiciul” din partea de business în echipele IT, fiind necesare abilități de înțelegere a nevoilor clienților și a construcției de produse în colaborare. El discută despre intenția de a realiza un „gap analysis” și de a oferi traininguri axate pe soft skills și business pentru a asigura performanța echipei de produs.
„Se adâncește foarte mult prăpastia dintre studenții slabi și cei foarte buni – studenții vârf de lance vs. fundul gropii.”
Andrei Mocan aduce în discuție discrepanțele mari între studenți și, în general, reprezentanții noilor generații. Recunoaște nevoia de adaptare a liderilor în identificarea și gestionarea celor potriviți pentru organizațiile lor.
Cum faci diferența între companiile toxice și cele sănătoase?
Doru Șupeală a pus în discuție și modul în care se poate face distincția între companiile care adoptă practici sănătoase și cele care se încadrează în tiparele nesănătoase.
„Noi, în 2018 când am început, am setat câteva reguli: să fim o companie onestă, iar serviciile să fie plătite de clienți la valoarea lor reală. Dacă nu reușim să demonstrăm valoarea asta, ne apucăm de altceva.”
Tudor Ciuleanu recunoaște că modelul de outsourcing bazat pe angajați ieftini nu mai funcționează, iar transparența și onestitatea sunt cheia succesului.
„E foarte greu să te vinzi de multe ori la adevărata valoare. Oamenii nu știu să se vândă. Și asta am văzut-o în multe interviuri, că am fost și de-o parte și de alta.”
Cătălin Coruțiu a vorbit despre dificultatea de a rezista tentației de a alege o direcție facilă, dar greșită în afaceri, făcând o comparație cu dependența pentru jocurile de noroc.
Există însă și o provocare în a te vinde la adevărata valoare, mulți oameni tehnici nu știu să se vândă, afectând astfel ratele de creștere și competitivitatea.
„Odată ce îți intră în sânge că poți face lucrurile prin scurtături, o să tot faci asta.”
Andrei Mocan mizează pe importanța culturii organizaționale și a principiilor fundamentale ale unei companii, care sunt reflectate de liderii acesteia. El argumentează că un mediu de lucru sănătos și etic poate fi determinat de acțiunile și valorile liderilor.
Există mai multe lacune umane în IT decât în celelalte industrii?
„În outsourcing, nu te conectezi cu produsul clientului și chiar de multe ori acel produs dispare la scurt timp după ce ai intrat pe un proiect sau se micșorează echipa sau clientul se mută în altă parte pentru mai puțin bani.”
Tudor de la RebelDot împărtășește experiența sa dificilă, amintind de schimbările constante de proiecte și necesitatea ca echipa să treacă prin aceste provocări împreună.
Andrei Mocan reflectează asupra carierei sale, numind-o „management de incertitudine” și discută despre preferințele variate ale oamenilor când vine vorba de tipuri de proiecte. El amintește de dificultățile de a crea conexiuni stabile într-o industrie project-based și propune ajustarea așteptărilor legate de durata colaborării pe proiecte.
„Încearcă să vinzi echipe, nu oameni, ca să se creeze coeziune.”
Cătălin Coruțiu discută despre importanța potrivirii dintre oameni și proiecte în industria IT, exemplificând cu doi angajați care au petrecut 10 ani pe același proiect și au avut dificultăți în a se adapta la alte proiecte după încheierea acestuia.
În general, Cătălin se orientează către proiecte pe termen lung, evitând să facă „body shop” și încurajând crearea de echipe coezive. Totodată, evidențiază importanța de a înțelege nevoile și preferințele individuale ale angajaților pentru a asigura o potrivire adecvată între oameni și proiecte.
Cum faceți să vă hrăniți emoțional angajații?
În continuare, participanții au dezbătut gestionarea echilibrului între a menține oamenii motivați și crearea unor echipe stabile într-un mediu project-based. Cătălin Coruțiu, Tudor Ciuleanu, și Andrei Mocan evidențiază că în organizațiile lor, oamenii sunt pe primul loc, accentuând cultura deschisă, comunitatea creată în jurul lor și relațiile transparente.
Tudor menționează că în RebelDot există un interes susținut pentru intraprenoriat, evidențiind Rebel Ventures, o companie deținută de RebelDot care investește în startup-uri și susține inițiativele antreprenoriale ale angajaților.
Andrei Mocan încurajează spiritul antreprenorial, având colegi cu experiență în fondarea mai multor companii și dezvoltarea de acceleratoare și asset-uri în zona de fintech și plăți.
În ceea ce privește provocările în recrutare și repartizarea oamenilor pe proiecte, Cătălin Coruțiu și Andrei Mocan recunosc importanța HR-ului și a discuțiilor în vederea găsirii potrivirii între oameni și proiecte. Andrei îndeamnă evitarea companiilor care fac workforce planning în Excel și alegerea celor care abordează atribuirea de proiecte printr-un proces mai detaliat.
Toți cei trei invitați subliniază aprecierea pentru oamenii din organizațiile lor, care sunt pe primul loc, aspect ce ar trebui adoptat și de alte organizații din Cluj și nu numai.
Printre oamenii care ne-au inspirat prin vorbe, dar mai ales prin alegerile curajoase, a fost Horațiu Buzgău, Founder & Chief Executive Officer la ALLU – cultivator de alune de românești. Dintr-un mic vis și o plantație ecologică în Tășnad, ALLU a reușit azi, pe lângă un portofoliu impresionant de produse BIO pe bază de alune, să se extindă acum și în zona cosmetică, cu creme pe bază de unt și ulei de alune avizate pentru diverse afecțiuni dermatologice.
De asemenea, prin înființarea unei Asociației Cultivatorilor Români de Alune, Horațiu a reușit să acceseze fonduri naționale și internaționale, investind astfel în tehnologie și inovație. Gândul care îl motivează constant pe Horațiu este:
„Nu e ușor să lupți, dar este plăcut să câștigi.”
Credem că asta îi oferă puterea și curajul necesar pentru a-și materializa visul, în ciuda scepticismului de care s-a lovit adeseori în mișcările sale antreprenoriale îndrăznețe. Horațiu a împărtășit gândurile sale motivat de dorința de a progresa și de a depăși limite, subliniind importanța echipei și viziunii colective în cadrul unei afaceri.
Pulsul post eveniment
La provocarea lansată de Doru, prin care cei trei speakeri prezenți pe scenă au fost puși să aleagă top trei lucruri faine din compania lor, aceștia au răspuns că oamenii sunt pe primul loc!
În această ediție am văzut profesioniști care se vulnerabilizează, care au vorbit deschis de provocările, dar și oportunitățile din domeniu. Ne-am bucurat să găzduim și un public curios, dornic să interacționeze cu invitații, să facă haz de necazul industriei, să schimbe păreri unii cu alții și să tragă concluzii constructive.
***
Dacă îți dorești să afli care a fost vibe-ul din cadrul evenimentului și ce alte informații ne-au mai împărtășit invitații, poți urmări înregistrarea video a panelului:
***
Ne propunem ca în tot ceea ce facem să creăm un impact pozitiv dincolo de eforturile noastre profesionale, așadar acest eveniment susține inițiativa lui Victor Miron, proiectul Booktruck – biblioteca pe roți care duce educația și dragostea de carte direct la copiii din zone rurale greu accesibile, pentru a-i ajuta să descopere magia și înțelepciunea din spatele cuvintelor.
Dacă îți dorești și tu să aduci o schimbare, află aici cum te poți implica.
***
Pentru a vă putea oferi acest eveniment așa cum am făcut-o, în sprijinul nostru au venit cu bucurie: Blankfactor, Cluj Business Campus, Devnest, RebelDot, Hosterion, Cloudflight, Iron Mountain, Tata Vlad, Allu, Fornetti, Produse Moldovenești, Sorin Dandu, Bianca Maghear și QBD advertising.
Evenimentul este organizat de SPOR – Școala pentru Oameni Responsabili și a fost prezentat de Doru Șupeală și Ioana-Cristina Szabo.
